sunt colega cu dono

septembrie 23rd, 2008

the_happy_daisy

de azi sunt colega cu dono.

nu-i misto asta? thank you, internet. pentru ca de aici ne stim. il citesc de multa vreme. dar acum am aflat cum il cheama. cati ani are. si de ce.

cu ce ne ocupam? ca si colegi? scriem amandoi, foc incrucisat, paralel si concentric la hotcity.ro. el scrie la idei cu testosteron. eu scriu ce-apuc, uite.

ma simt ca in bancul cu tantarul si elefantul. in care eu sunt tantarul. si tantarul zice mandru catre elefant. pentru ca faceau un zgomot aurzitor pe unde treceau. ce tare tropaim noi 2.

ce iese dintr-un oftat

septembrie 8th, 2008

DSC06133

adica daca oftezi mai cu pofta, asa.

ca uite. am oftat azi dimineata. am simtit, e adevarat, o durere ascutita. si din piept mi-a iesit fara sa pot s-o mai opresc cumva, o vietate nesuferita. mica asa, cam cat un telefon mobil.

avea coada de sirena. 2 manute cu cate 4 degete. mai gogonate catre capete. simteam ca daca as da mana, ca sa facem cunostinta, ar fi lipicioase. asa ca m-am lipsit.

solzi luciosi de culoare gri. montati pe pielea botita, nuanta kaki. imbracata in salopeta de muncitor albastra. si purta pe cap un fel de cushma de viking.

si care vietate s-a strambat din prima la mine. vadit enervata.

si-a aranjat parul lung, zburlit de casca si stramtorile prin care trebuise sa treaca. si mi-a aruncat din varful buzelor. ma plictisesti.

eu n-am vrut sa vorbesc cu ea. dar am facut o fatza intrebatoare. mi-era bine acolo jos. culcat undeva la tine in piept. nu-i usor sa gasesti o gazda care sa nu puna probleme majore.

tu, cat de cat, nu bei prea mult alcool, dormi destule ore pe noapte. faci sport. am zis ca e ceva de capul tau. mi-am facut o familie. am responsabilitati. am zis sa ma asez.

m-am aranjat si eu cum am putut. am televizor, am apa calda, am room service. si 2 copii care-mi seamana leit. aici m-am strambat involuntar. ca m-am gandit ca trebuie sa fie tare urati. saracii.

a trebuit sa ma aduci cu forta la suprafata. n-ai oftat de vreun an. sau oricum, ai facut-o in limite normale. ce-ti veni acum? baga-ti mintile in cap.

atat a zis. apoi mi-a deschis gura cu forta. desi eu m-am zbatut, am protestat. extraordinar de puternica vietatea. si-a pus casca. si a intrat la loc. si-a dat drumul pe derdelus. urland ca un tampit. cat il tineau bojocii.

gata. s-a dus de unde a venit. si acum sincer, ma simt responsabila. imi vine sa oftez in continuu. dar o fac cu grija. si de frica sa nu-l mai vad.

dar si pentru ca m-am gandit ca poate are dreptate. ce-mi veni? in fond o cireasa este cireasa pentru ca e vesela. rosie-roz. proaspata. cu gust dulce de apa.

nu o cireasa confiata. neagra si stransa pe sambure. cum sunt eu acum. daca vreau sa ma rebranduiesc in pruna afumata, ok. dar daca nu, hai viteza.

in plus, motivul nr. 3 pentru care tin de haturi oftatul asta imens care ma bantuie este ca da. mi-e cam frica ca-mi iese sufletul pe acolo. si am atata nevoie de el.

ciresele usa de biserica

august 31st, 2008

BlankAngelWing

nu e 2 septembrie. e slujba din duminica Pastelui, la pranz. suntem amandoua smerite. rotitze in oastea domnului.

privim varfurile pantofilor nostri lustruiti. si ne gandim ca poate am mancat prea mult. poate am vorbit prea urat. poate am iubit prea fara de masura. sau din contra. prea putin.

tot satul se uita la noi cu nesat. eu port taior mov. a cherry unul grena. cirese trendy cool funky fashionable la chechis. sat transilvan zamislit langa jibou. cum care jibou? jibou, un mare nod feroviar.

stam sa ascultam slujba in pod. unde cica stau tinerii si babele satului. acum babele cu basmale sunt dirijate de un domn cu ochelari. canta de n-au aer. noi, tacute o vreme.

si apoi vedem lumina. fiecare separat, dar umar la umar. la inceput timid. ne e rusine una de alta. in fond suntem cirese cool. nu babe cantarete in cor. ce-o sa zica cunoscutii?

lasam sa iasa sunete cu gura inchisa. cat sa nu ne auzim una pe alta. ca si cum nici usturoi n-am mancat, nici gura nu ne miroase. dar din interior creste in noi imens un pitic. care ne indeamna sa cantam bisericeste. ne gadila in gat cu o pana. si ne obliga sa deschidem gura mai larg.

cu coada ochiului la o cireasa, ridic glasul. rosie la fata de nevoia imperioasa de a canta cu ingerii babe. pentru ingerii cu aripi. si cine o mai fi. invat cuvintele intr-o clipita.

ma uit la a cherry, asumandu-mi ridicolul. si ca o sa umple tot orasul ca cireasa s-a ticnit. canta in corul bisericii. cand colo ce sa vezi? o cireasa canta si ea. cu ingerii, cu florile. cu verdeata, cu soarele. e un cantec mai prietenos, asa.

si uite cum gurile se deschid la maximum. si urlam amandoua ca din gura de sarpe. dirijorul vede ca treaba e groasa si incepe sa ne ia in serios. acum ni se adreseaza si noua.

babele simt sangele tanar care ne curge pios prin vene. si miros de la o posta competitia. asa ca incep si ele mai dihai. si noi si babele suntem cu pedala pana la fund.

trage mosul. trage baba. cantarea ia proportii de fantasma. si noi si babele avem venele umflate pe frunte. stam bine infipte pe picioare. si ii tragem cat ne tin capacele. dirijorul din chechis e in extaz. n-a mai prins el asa ravna la biserica.

dar vigoarea tinereasca invinge. o cireasa si cu mine am preluat comanda. dirijorul se uita mai mult la noi. desi dupa ce parasim asezarea, tot cu babele ramane. care n-o sa i-o ierte niciodata. dar mai bine o zi vultur decat o viata cioara. asta cred ca s-a gandit dirijorul cu ochelari.

la plecare ne-am sfatuit daca sa incepem sa cantam la corul bisericii din cartier. ca prea ne-a placut. dar ne-am dat seama ca toate cantarile sunt puse in weekend, mai pe dimineata asa. cand noi inca lenevim in pat. cu somnul prin gene. si tequila prin sangele pios.

asa a inceput si asa s-a si sfarsit cariera de cantarete in cor. a cireselor usa de biserica.

dar si cand vom fi babe…vom fi ingeri cu trompeta data la maxim. promitem.

a venit vacanta cu trenul din franta

iulie 24th, 2008

lipstick_redball

2 saptamani fara laptopul de culoarea zaharului. cu mar incorporat.

oare o sa pot? o sa razbesc? ce o sa fac daca o sa am furnici prin cele 10 burice? si prin alte locuri? asigurarea de sanatate obligatorie acopera raul specific survenit de la lipsa de net?

plecam in vacanta. mergem sa zdrobim intre dinti cirese surate. extrase din cocktailuri pregatite de priceputul autralian, prieten bun. sa ne dam cu soare pe piele. si cu apa sarata prin par. mergem sa ne uitam cu atentie la pesti. ochi in ochi. arpioara in codita.

avem in plan sa mulgem capre. sa le obligam sa faca feta aici, pe loc. in fata noastra. puii de caracatita sa se fereasca. la fel si micii creveti. si pestisorii cu memorie scurta si solzi lungi. altfel vor nimeni zilnic la noi in farfurie. astamparand foame de gura cireseasca.

mergem sa udam maslinii cu apa vie. ca sa-i facem sa ne furnizeze fructe de calitate pt micul dejun. sa-si plece apoi maslinul rasfatat de cirese crengile pe masuta noastra. sa-si aduca prinosul in castronasul nostru. cine-a dormit in patutzul meu? cine-a mancat cu furculitzutza mea?

o sa batem cu piciorul toti centimetri de nisip de pe insula. dar in acelasi timp promitem sa stabilim un nou record mondial la leneveala organizata. a, si vrem sa-i invatam pe grecoteii cu nas subtire sa danseze. non-stop, cu figuri si flick flack-uri.

am luat slapii cu imprimeu cu harta lumii pe talpa. tubul si ochelarii de snorkeling. (cireasa prietena isi ia de la fata locului). niste rochii cu flori. un tub cu crema. niste euro. niste carti. costumul cu culori de papagal si curcubeu. si pe-aci ti-e drumul.

ciresele sunt in vacanta. se intorc in 2 saptamani cu tolba plina de stelute de mare. si calutzi asemenea. incurcati prin bagaj. stiati ca barbatii calutzi de mare poarta ei sarcina? ce dragut din partea lor.

cum se deosebesc ciresele ca 2 picaturi de apa

iulie 8th, 2008

ce atata spirit? fizicul bate tot. fizicul meu bate chiar si filmul.

degeaba am primit educatie de pension. vorbesc cu fitze o limba straina, cotrobaindu-i pana in cele mai subtile nuante. citesc multe carti seara la lumina galbena de veioza. eman idei despre viata si mai stiu eu ce. am cantat la pian ca o zeita.

vb deunazi cu cireasa atat de prietena despre ce ne deosebeste pe noi fundamental. ca ce ne aseamana si ne tine impreuna ne e destul de clar.

si ce mai tura-vura, am ajuns la concluzia, jenanta sau nu (pls advice), ca fizic suntem alcatuite diferit. din altfel de coca. aluatul dulce din care se fac ciresele, normal.

deci nu e vorba despre o viziune diferita asupra preceptelor religioase. nici mici diferente de opinie legate de vreun comportament ecologic activ. si nici macar nu e vorba ca nu ne place la amandoua tortul de cioco. asta, oricum, probabil ca ne-ar desparti. in final.

nu. totul e fizic.

pare ca cireasa prietena are mai mereu are o afectiune de vreun soi. adica mai un carcel, mai o batatura. dar de fapt ea poate sa traiasca precum o planta rara si frumoasa in desert. cu extrem de putin. fara avarii majore.

daca nu o lasi sa doarma 24 de ore, se plange putin. poate i se fac liniutele de ochi tip “bed eyes” si mai mici. dar reuseste sa treaca peste. gaseste ea ceva cu care sa se joace. nu o apuca panica.

eu, daca nu ma pot abandona in bratele lui mos ene cand imi trebuie, incep sa marai. ba in scurt timp latru aratandu-mi coltii ascutiti de cireasa turbata. si apoi mai si musc. musc rau, fac plagi adanci. rup lantul.

apoi, cand nu are mancare apetisanta prin preajma. sau are dar nu are cu cine s-o manance. ca sa-i faca si placere. sau are si una si alta. dar croseteaza ganduri si nu poate inghiti, cireasa prietena nu se depreciaza.

ea nu se usuca precum un cires lipsit de seva. ci rezista si 3 zile si 3 nopti. gaseste ea cu ce sa se joace. si ii trece. de-aia are si o silueta de invidiat. cu abdomen plat si tot ce trebuie.

tenia din mine nu ma lasa linistita. intai simt o usoara tulburare la nivel abdominal. apoi mi se strecoara in tot corpul un fier de calcat incins. care ma calca pe interior. pana nu mai e nicio cuta.

animalul pe care il port in suflet cand mi-e foame ma invata la tot felul de lucruri rele. imi sufla in ureche sa spun porcarii celor din jur. sa ma uit chiondorash. sa fiu neplacuta si nefireasca. pana nu il hranesc, nu adoarme.

eu traiesc ca sa mananc. nu invers. rusinos, dar asta e. ce , voi n-aveti defecte?

cireasa poate sa traiasca fara apa. pe modelul camilelor, isi trage probabil apa din pometii ei. care sunt in mod cert mai proeminenti decat ai mei. si sta asa, cireasa cuminte, pana ii aduce cineva o caldarusa din care poate sa lipaie stropi proaspeti.

eu ma usuc. ma cocarjez. ma micesc. se poate mai mica decat sunt deja? raspuns final si corect. da, se poate. daca nu beau apa, devin si mai mica. cat o nuca. apoi ma umflu. pana plesnesc si ma imprastii prin toata camera. cu zgomot asurzitor.

si, ultimul, dar nu cel de pe urma lucru. cred ca cireasa prietena poate sa traiasca fara dragostea palpabila. stiti ce vreau sa zic…fara dragostea care implica carne langa carne. nu pot sa bag mana-n foc. dar pare ca da. sa vedem ce-o zice cand citeste asta.

civilizat ar fi sa zic ca si eu pot. hm. ei bine uite ca nu. prin urmare, ca si atunci cand nu las pleoape grele de matase peste ochii de cireasa. ca si atunci cand nu mistui bucate placute mie. ca si atunci cand nu ma cufund in apa din belsug.

ei bine da. cand pielita subtire de cireasa nu se imprieteneste cu alta pielita, ce fierbinte apartine altui fruct, ma usuc. si mor.

masina de tocat din mine isi cere tributul. ma mananca pe interior. ma slabeste pe exterior. ma face sa mi se moaie codita darza altfel.

energia scade la cote dramatice. niste dragoste, va rog. acum. altfel ma pierdeti. fac temperatura mare. imi apar pete de culoare violacee. vorbesc in dodii. mi se face parul cretz. dau spasmodic dintr-un picior. si toate astea inca o data. la loc comanda.

sunt o cireasa incarcerata in coordonate fizice. as vrea sa pot da mai mult lumii. si poate o sa pot. dar numai dupa ce am dormit. am mancat. am baut. si am mancat.