februarie 8th, 2010
“Doamnelor, domnilor, oare asta sunt eu? Si daca da, de ce? Cu ce si cui am gresit? Si cui trebuie sa dau spaga sa ma faca cum eram? Cu o seara inainte m-am culcat in calitate de faptura placuta ochiului si acum sunt intrupata intr-o morsa. Omg.” (HBO Club, iepurasul ninja)
Astazi spun aici despre grasime si self esteem. Have fun.
februarie 3rd, 2010
Mi-a spus cineva odata, cineva important, nu dau din casa, ca seman rau de tot cu un iepuras ninja. Si asta desi eram deja instalata in livada.
Intai m-am ofuscat, stai domnule, cine te crezi, eu sunt cireasa. Apoi m-am gandit bine si mi-am dat seama ca sunt iepuras si inca unul ninja, in aceeasi masura in care sunt si instalatie de pom. Dupa parerea prietenului meu imaginar, I.
Prin urmare gandul asta a ramas lipit de mine ca marca de scrisoare, si ma regasesc in el. Asa ca atunci cand HBO m-a intrebat daca nu vreau sa scriu niste materiale pentru HBO Club, cu ocazia campaniei lor Sex and the City, am zis Da. Da. Da. Mai ales ca ma uit la cate un episod in fiecare seara, pe HBO Comedy.
Si o sa fac asta timp de cateva saptamani. Si stiu si cine este autorul. Iepurasul ninja.
Posturile mele deghizata in iepuras sunt bune. De fapt mi se par asa de bune si ma identific in asa masura cu dansele, incat nu mai pot sa tac despre ele. M-as bucura sa le cititi. Gasiti acolo cireasa pe care o stiti, cu ganduri noi. In mare majoritate despre relatii. Chestii ce o bantuie.
Pentru ca vreau si mi-e drag de ele, o sa aduc aici un post pe zi, scris de acest iepuras feroce. Cred eu ca o sa va atinga in locuri. Sa vedem.
Primul este Fiti amabil.
ianuarie 30th, 2010
Mi-am dat seama acum ca cei ce faceau casatorii aranjate nu erau chiar niste papagali. Ar trebui sa fiu mai atenta la intelepciunea seculara.
E frumoasa si dragostea, nu zic. Dar ea nu tine de caldura, sanatate, mancare, izbanda in probleme legal-administrative si mai stiu eu ce chestii trebuincioase prin casa de cireasa. Pentru un trai fara griji, am nevoie urgenta de mai multi barbati extraordinar de bine pregatiti. Simultan, nu concomitent.
M-as marita in primul rand cu un urolog. Specialist de frunte, premiat pe la ce stiu eu ce congrese internationale. In care se diseca pe viu vezici nazbatioase si femei isterice, purtatoare de astfel de vezici. Si apoi se vine cu solutii pertinente pentru ciresele lumii. L-as lua cu mine pe urolog oriunde m-ar purta pasii. Chiar si la epilat.
Apoi as avea nevoie de un specialist in instalatii. Exact ca domnul Dumbrava, de care ziceam mai ieri. Un om care sa nu pregete sa-si vare bratele pricepute prin mecanisme si orificii si masinarii complicate existente intr-o livada. Si care sa intretina o gospodarie in cel mai ridicat grad de functionare, cand doctorul e de garda.
Se rup bucati din cireasa cand trebuie sa aiba in grija dezastre casnice. Si se tulbura ca o apa maloasa.
Urmatorul pe lista este un avocat. M-as marita imediat cu un avocat specialist in cauze civile si relatia cu autoritatile locale si organele si organismele. Si de ce nu, specialist si in divorturi, in caz ca nu prea ne intelegem. Si mariri de pensii si dat angajatori in judecata. Bineinteles, ar fi capabil si le-ar castiga pe toate.
A, si tot el ar avea in job description sa asigure si veniturile gospodariei noastre comune. Ca doctorii stim cum sunt platiti. Si instalatorii nu exceleaza, cred.
M-as marita fara sa ma uit inapoi si cu un vorbitor american, expert in dezvoltare personala si motivare si life couching. In diminetile mai neguroase l-as pune sa ma motiveze puternic. Sa sadeasca in mine ideea ca pot face orice. Doar sa intind mana si sa vreau. Sa imi spuna ca sunt exceptionala, frumoasa, un mecanism de succes. Sa ma indrume ce sa fac in continuare in cariera.
M-as marita imediat. Si l-as ruga sa petreaca timp de calitate si cu urologul, spealistul in instalatii si mai ales avocatul, ca el aduce banii.
Ar mai fi niste categorii de barbati pe care i-as aduce in haremul meu. Dar am zis sa nu-l manii pe Dumnezeu. Si oricum, cred ca ma descurc doar cu astia din prima linie. Am treaba multa, am fugit.
decembrie 15th, 2009
Mie dialogul ala post accident imi repugna deosebit de tare.
Cand intru in cineva cu masina, ma simt suficient de neplacut incat sa nu mai vii si tu si sa imi tii o predica pe ton autoritar. Culmea e ca nu-mi place nici dialogul invers. Cel ce se infiripa dupa ce intra cineva in mine. Nu-mi vine sa ma burzului.
Sigur, nu am accidente tot timpul. Si bineinteles ca sunt doar niste mici harjaieli, stersaturi, mai putin inpungaturi.
Dar cand am, prefer sa o sterg englezeste si sa-mi vad de viata mea. Ca oricum asiguratorul va afla ca a fost paradita in parcare. Chit ca vad mutra acra a aluia de mi-a facut-o sau i-am facut-o, chit ca nu.
De ceva vreme incoace, insa, sunt impiedicata in demersul meu. Lumea alearga dupa mine si ma opreste, sa ma bage cu capul in ce am facut. Ca pe catei. Putin mai lipseste sa ma bata cu ziarul.
Ultimele doua accidente le-am facut eu, foarte in public. Ambele in exact aceleasi conditii. Sunt intr-o intersectie cu cedeaza si aia nu te lasa sa intri. Ca deh, romani.
Si atunci cireasa trebuie sa fie atenta rau in stanga. Prin urmare, o masina parcata pe dreapta nu inseamna mare pericol. Cand din stanga vin rechini cu sange la bot. De fapt, imi pasa asa de putin de amarata aia din dreapta, incat nici nu o mai vad. Si intru in ea.
Ieri se grabea cireasa rau de tot. Forteaza ca in fiecare zi intrarea pe strada aia cu balamuc. Dar in vartejul evenimentelor sterge masina parcata pasnic in dreapta. Ma uit repede sa evaluez situatia. Pot sa fug, au ba?
Mrrrr, ma vad toti, urla dupa mine. Masina se dovedeste a fi a unui oficial de ambasada. In jur rasar multi barbati in uniforma, ah. Cu statii la care repeta cireasa a lovit masina domului X. Retinem cireasa. Au corpuri mari si priviri ingrijorate.
De data asta, surpriza. Nimeni nu ma cearta. Nu ma intreaba ce-am avut in bibilica cand m-am urcat pe masina lui, care nu facea rau nimanui. Nu sunt trimisa la cratita. Barbati mari, forfota. Sunt dusa intr-un sediu, mi se ia buletinul.
Vine si oficialul. Un barbat imens, care poate strivi cireasa de perete, daca stranuta. Eu, putintel umila. Stiti, am intrat in dumneavoastra. Dar nu v-am facut mare lucru.
Omul se uita la masina lui, din fericire o megarabla. Se intoarce la mine si zice intr-o limba cunoscuta. Nu-mi pasa cireaso, nu-mi pasa. E ok, pot sa traiesc cu asta. Ce mi-ai facut tu aici.
Atunci zic si eu domnule, si eu. Ma bucur ca ganditi asa. Barbatii in uniforma ma desfac din stransoare. Imi spun sa am o zi buna. Ma urc in sageata albastra si ma grabesc unde am treaba. Sacaita ca am generat aceasta intamplare. Care mi-a rapit 24 de minute din viata mea.
Ce ma oftic sa ma prinda lumea cand fac mici accidente. Prefer sa fug, cum m-am obisnuit. Numai cireasa descoperita cu ocaua mica sa nu fii.
decembrie 2nd, 2009
O mai intreaba lumea neblogosferica pe cireasa care este tema scrierilor ei de pe blog.
Cireaso, tu despre ce scrii tu acolo? Pai, cam orice imi trece prin cap. Despre ce mi se intampla si ma impresioneaza. Chestii cu care vreau si eu mai departe sa impresionez pe altii.
Intotdeauna m-a incurcat intrebarea asta. Vino, domnule, si citeste. Si nu ma pune sa-mi explic viata in 2 fraze, cat ai tu rabdare acum sa inghiti. In plus, chiar nu stiam ce sa zic. Despre ce naiba scriu eu mai degraba?
Dar uite acum, dupa doi ani, chiar pot sa dau raspunsuri precise. Eu, cireasa, scriu despre urmatoarele cuvinte insirate ca un drum lung, mai jos. Stiu asta pentru ca m-am uitat in tagurile-etichete. Si acolo se vedere exact care sunt preocuparile mele cele mai aprige.
afectiune>>ajutor>>absurd>>apa>>arici (chiar nu inteleg cate si ce chestii am putut scrie eu despre animalutul asta, cu atata indarjire)>>aviatie.
asia>>austria>>barbati (38 de materiale)>>bani>>bicicleta>>brad pitt (4 materiale)>>bumbac >>bucurie>>bucovina>>cafea>>caini>>campari orange>>cel mai iubit dintre pamanteni>>chiloti>>china & chinezi (18 materiale).
copii (cine-ar fi crezut ca ma preocupa)>>dinti & dentist (14 materiale)>>duminica>>dragoste (23 posturi)>>ecologie>>fluturi-foame-&-foc>>frica (14 materiale)>>gheata>>gura.
inima (15 materiale)>>ingineri (care nu intamplator vin imediat dupa inima, stie alfabetul ce stie)>>istanbul>>iubire (10 materiale, si daca le adunam cu alea despre dragoste si inima, iese o cifra despre care nu sunt pregatita sa vorbesc).
lapte (9 insemnari)>>magie>>mancare (14) & mancarimi & mancarici (am pus in astea mult suflet)>>miere>>mos ene>>orgasm (oh!)>>par (10 posturi)>>pepene rosu>>pofta>>prieten imaginar (aici mai am niste chestii de zis).
rock>>roz>>sani+sapun+sarut, sex (36 de bucati plus cateva sfacuri, ne apropiam de 50 de insemnari)>>ski>>somn>>vacanta>>vama si vise.
Deci astea sunt subiectele despre care voi cititi aici cu regularitate. Mai sunt si cate etichete ce indica subiecte pe care nu imi amintesc cu niciun chip sa le fi abordat vreodata.
As vrea sa amintesc aici ca doresc sa nu ma judecati pentru posturile mele, scrise probabil in momente de restriste, despre: 14>>alopecie>>analiza financiara>>barna>>bezele (2 insemnari)>>bobite (?!?)>>creier de maimuta>>falanga macedoneana>>guta>>muci&mucegai>>prurit>>regateni>>yacht si inca cateva.
Nu stiu voi cum sunteti. Eu sunt insa uimita de asa rezultat. Bine ca tine platforma asta minte tot ce ma bantuie pe mine des. Ca altfel n-as fi putut niciodata sa raspund adevarul.
Despre ce scriu? Despre lapte, domnule. Despre asta scriu.
