iubeste-ti vecinul

mai 14th, 2012

Cu aproapele zic eu ca ma descurc bine. Il iubesc intrupat in mai multe persoane, in tot felul de moduri, in functie de context. Mai cu gura, mai cu fapta, mai cu o ciorbita buna.

Asa ca de data este vorba despre vecinul bulgar. Pe el vreau sa il iubesc bine. Un om gospodar cat se poate sa fii de gospodar pe aici, prin zona. Care face branza de sta pisica-n coada.

Ani de zile n-am pus piciorul pe taramul vecinilor nostri. Parte din credinta gresita ca acolo nu e nimic de vazut si de facut, parte pentru ca aveam alte treburi, cine mai stie. Dar am indreptat lucrul asta si de ceva vreme nu trec 6 luni si eu ma imbarc cu viteza de croaziera, spre a nu plati amenzi, intr-o destinatie bulgareasca.

Acum a fost Sofia. O alegere mai mult decat adecvata pentru cireasa de sfarsit de saptamana. Durata calatoriei este de 5 ore si stiu ca, la sfarsitul ei, primesc tot felul de premii. Asa ca am luat dentista cu cei mai mari sani si cei mai adanci ochi negri, mi-am pus si sanii mei in valoare cum am putut, sa nu raman mai prejos, si am pornit.

Ne-am suit in sageata albastra si duse am fost. Am alunecat sprintar printre valuri de maci si campuri tipatoare de rapita. Drumul, o placere. Bulgaria pare mereu nelocuita. Verdele ei este mult mai verde decat al nostru. Garantat. Ce tara frumoasa si nu, nu e pacat ca e locuita.

Si apoi, vecinul bulgar vinde la restaurant mancare ieftina, gustoasa si nepereche. Orasul lor e calm si cuminte si verde. Ce noroc are Sofia ca in ea exista un munte si multa padure. O nebunie. Bulgarii sunt prietenosi si dornici sa fraternizeze cu vecinul lor roman. Uite-asa am cunoscut niste bulgari de nadejde cu care sper sa ma vad curand.

Mi-a placut la nebunie la Sofia si abia astept sa o mai calc in picioare inca o data. Au si bere buna. Cat despre bulgaroaice, ar fi fair din partea mea sa zic ca sunt tare bune.

Tags: , , , , , ,
Posted in Respir in Romaneea | 1 Comment »

oda litoralului romanesc in general si vamei in special

mai 19th, 2011

Cineva trebuie sa o faca si pe asta. Hai eu. M-am cam saturat sa dam cu rosii si oua stricate in fasia noastra de apa cu nisip.

Da, sunt de acord ca bulgarii au un litoral curat ca o bomboniera. Cu servicii ieftine ca braga si grozav de izbutite. Cu litoral inalt si nisip fara mucuri. Si mancare ademenitoare si chelneri draguti si castele pe care le simtim ale noastre si orase medievale.

E drept si ca la francezi marea are o culoare de iti vine sa iti faci din ea o rochie fara spate. Ca italienii ne propun la pachet cu litoralul lor lectii de civilizatie si gastronomie si peisaje care ingenunche orice alta alegere. Si ce sa mai vorbim despre turci. Au cea mai buna mare din lume, daca n-ar fi grecii pe-aproape.

Dar sa trag o linie groasa de tot.

Marea noastra si ma refer la vama, vine cu muzica buna. Da, vama s-a stricat iremediabil in ultimii ani. Si da, ea o sa se mai strice in continuare. O sa avem din ce in ce mai multe constructii aiurea. Si marlani pusi pe ravagii si rele si zazanie. Stiu asta si sunt pregatita. Pentru ce nu sunt pregatita este sa stau vara intreaga acasa.

Doar la litoralul nostru poti ajunge in 3 ore jumate, de pleci la ora corecta. Aici pot merge bunaoara in fiecare weekend, o vara de la cap la coada. Si ma pot racori cu valuri frumoase, ca un greiere fericit scapat din livada de beton incins a vietii lui de toate zilele.

Vama si sora ei mai batraioara, 2 mai, au peste bun peste tot. Aici oameni sunt cunoscuti si poti vorbi frumos cu ei si des. Iar de nu ii cunosti si iti plac, poti sa te imprietenesti cu ei pe data. Ce sa facem, sa mergem in loc de vama la venus? Ia sa dam o raita prin eforii si ne linistim cu viteza unei flegme.

La vama sunt curtile pline de flori si noptile doldora de petreceri garantat reusite si muzica rock bubuie tare. Cum de fapt e normal sa bubuie ea, caci de-aia s-a inventat. E cel mai bun loc de lenevit duminica la pranz, cand soarele e sus si moralul usor mai jos.

Da, litoralul romanesc are tot felul de defecte in variante n luate cate k. Vama are manunchi de defecte si ea. Dar cum la bulgari, francezi, turci, greci si italieni nu pot merge cat de des e normal sa te scalzi si sa faci bai de soare, ce e de facut. Sa ramanem cantonati in betoane, cand soarele e flacara pe cer. Sau sa luam ce putem.

Tags: , , , , , ,
Posted in Uncategorized | 6 Comments »

lady balno

septembrie 10th, 2010

Duce cireasa nu stie ce duce, duce bani-hartie pentru spagile bulgaresti.

De cum pleaca la drum prin frumoasa si nu glumesc Bulgarie, cireasa stie la ce se poate astepta. Uneori are noroc, uneori nu. Azi nu. Stie ca in multe dintre tufisuri pandesc politisti cu tichie. Ei sar in drum ca nebunii vanturand catre cireasa batonul ala cu rotund rosu in varf. Opreste cireaso, te taxam orice-ar fi.

Goneste cireasa si acum moderat printre dealuri si campii insorite. Nu prea-i vine dumneaei la socoteala sa cotizeze in felul asta barbar asa ca are grija la restrictii si panouri. Merge ca un melc pe alocuri, enervand colegii de masina. Merge cu grija ca sa nu cumva sa pateasca patania.

Stie ca indiferent de greseala, cu bulgarii nu te intelegi omeneste. Daca au apucat sa te opreasca, ei si numai ei au dreptate. Stie cireasa si ca trebuie sa aiba pregatit la purtator macar o bancnota de 20 de euro, pe care sa o indese in lacoma mana est-europeana.

Cand ii sare bulgarul cu tichie in fata, cireasa sufera. Rula cu 50 de km/ora intr-un loc cu restrictie de 40. De altfel des intalnita pe plaiurile bulgare. Dupa o scurta conversatie in care bulgarul ii apare ciresei pe post de tartor dominator, purtand casca de piele pe toata fata si bici si corset gaultier, se ajunge la bani.

Se uita cireasa cu ochii ei verzui-caprui in ochii lui albastri si strecoara banutii in mana butucanoasa, obisnuita sa apuce bani necuveniti. Ii scapa din ochi ciresei o lacrima de obida. Da sa plece inca in glorie, inainte sa se produca o criza de nervi. Atunci bulgarul ii zice. Lady.

Cireasa se intoarce garbovita de insucces. Bulgarul arata catre ea si mai adauga Lady balno. Si face cu mana asa, un gest repetat. Ca si cum ar presa aerul catre pamant. Si cireasa intelege din asta doua lucruri. Ca trebuie sa mearga mai moale de acum inainte, si mai moale, de parca exista asa ceva. Dar si ca asta e noul ei nume de scena.

Crede cireasa ca Lady gaga tot asa a inceput. A gresit ceva, probabil s-a balbait la o reuniune de familie. Si atunci unul dintre nepotii mai indepartati a aratat-o cu degetul si i-a zis. Lady. Lady gaga. Dar ea in loc sa se supere a identificat oportunitatea si a creat un brand din asta.

Asa si eu. De ce sa fiu plina de resentimente ca dau spaga la bulgari si la dus si la intors. Mai bine iau partea buna. Si de maine incep sa ma prezint cu dezinvoltura, pe unde ma duc. Fosta another cherry. Actuala Lady balno.

Tags: , , , , , ,
Posted in Mintea mea sorcova | 1 Comment »

paine si sperma

mai 31st, 2010

Se dau doua biciclete. Se da o cireasa si un prieten imaginar, I. Se da o dupa-masa nici prea cleioasa de arsita dar nici sa faca pielita subtire de cireasa cu un neplacut aspect de gaina.

Suntem la mare. La cel mai indepartat colt de Mare Neagra cu reflexe albastre apartinand tarii noastre. Incaleca cireasa pe-o sa, incaleca si I. Fusta fal-fal, cositele ciresei fal-fal, pielea ciresei de nuanta cafe ole. Trecem pe langa campuri mustind de maci.

Ne indreptam catre bulgari. Suntem sedusi pentru ca au castraveciori, dulceata de trandafiri si privelisti tulburatoare. Pedaleza cireasa, pedaleaza I. Ajungem in vama, prezentam buletine. Vamesii spun exact ce n-ar vrea cireasa sa auda.

O fobie mare si lata are si ea. Si primeste provocari din toate pozitiile pe tema asta. Dati-va jos de pe roti, avertizeaza ei. Cainii o sa sara la voi. Sar la toti biciclistii. Prietenul I. stie groaza ciresei cea mare. O linisteste insa cu cuvinte potrivite. Sunt aici, o sa fie bine, nu te mai gandi.

Descalecam (al catelea descalecat din istorie este asta?) si cu bicicleta langa, mergem tiptil. Intai nimic. Apoi apare unul, apoi inca unul, apoi inca 3, apoi inca 2, apoi inca 1. Cireasa stie exact pentru ca cireasa abia mai are puls.

Cainii asmutiti se uita mai ales la cireasa. La ea isi ranjesc dintii, spre ea arunca bale, pe ea o vor. Ca de obicei. Si tot ca de obicei, cireasa incepe sa tremure patologic din toate incheieturile, transpira toate, si incearca sa isi indese inapoi in piept cu miscari pripite inima. Care s-a strecurat cumva afara, dand oasele deoparte si facand pielea sa plezneasca.

Asediul cainilor pare ca tine o ora. I. ma salveaza, intr-adevar. Cand el latra rau la ei, ei pleaca, dar cu regret. Imi ia mult pana sa-mi revin la semne vitale normale. Imi vine sa plang. Incalecam. Fusta mea fal-fal. Cositele mele fal-fal.

Pe langa noi scenografi priceputi desfasoara campuri intregi cu decoruri cu maci si flori mov si albastrele si rauri de grau verde. Cum s-a schimbat tara, cum fiecare centimetru patrat de pamant este lucrat cu mare grija. Totul arata nemteste. Ce diferenta. Deci asa se fac castraveciorii, cu grija.

Se destinde cireasa, dar inca are in ochi apa limpede de caprioara. Se opresc biciclistii, fac popas. Sa-si mai traga sufletul, sa faca o poza magiei bulgaresti. Intra cireasa in graul necopt, mangaietor. Intra si prietenul ei imaginar. Dupa un scurt dialog, senzualitatea se intinde ca o molima peste recolta bulgareasca.

Se trage cortina, fasaie graul, se aud ceva zgomote specifice dragostei. Trece niste vreme, imposibil de precizat. Pamantul miroase asa de puternic. Seva florilor se ameteca cu respiratia sacadata a celor doi actori protagonisti pe pamant bulgaresc.

Se trage cortina deoparte si ce sa vezi. Ramane niste grau culcat la pamant. Maci striviti alaturi de alte flori ale campului incearca sa-si revina din stransoare. Se lasa inserarea. Cireasa incaleca, fusta fal-fal. Cositele fal-fal. Ea si prietenul ei imaginar.

Daca dragoste nu e, nimic nu e. Insa niste bulgari o sa manance toamna-iarna viitoare paine si sperma deopotriva. Pam-pam.

Tags: , , , , , , , , ,
Posted in De dragoste si dor | 15 Comments »

peticul groazei

februarie 23rd, 2010

Ciresei nu-i prea place grasimea. Nici a ei, care cand apare soare dispare, nici a altora.

Si se stie doar ca, ce tie la tine nu-ti place, la altul nu-i chip sa tolerezi. Asa ca parca mai urata mi-e grasimea altuia decat a mea. Si parca si cu burta omului pot sa ma obisnuiesc, si parca si cu manerele dragostei. Pe care pana la urma accept sa le folosesc cu incredere, ca sa nu alunec cumva si sa ma ranesc, in toiul procesului amoros.

Dar este o parte de corp la care cireasa nu poate inchide ochii. I se face rau cand da cu ochii de ea pe la oarecine. Si nici nu-i trece prin cap ca ar putea sa ajunga in situatia letala in care sa posede chiar ea una. Ma gandesc la peticul de carne trapezoidala de deasupra sexului la om.

Daca omul e slab, portiunea asta nu sare in ochi ca fiind un domeniu distinct. Daca omul e gras, taramul asta prinde puteri si se segregheaza si de sex si de burta. Se face ca o burta mica, umflata. Capata si viata proprie si nu mai e chip sa-l indesi undeva, cu gandul de a-l piti.

In chiloti nu prea mai vrea sa stea si iese tantos la iveala. Nici frate cu burta si deci incorporat in ea nu mai are chef sa fie. Peticul groazei are ceva propriu de spus, cu voce pitigaiata si insistenta. Sunt gras, independent, si fac ce vreau. Bag spaima si-n prieteni si-n dusmani.

Peticul de grasime mai poate fi ascuns prin fuste, de catre doamne. Dar pantalonii il cam tradeaza pe purtator. Pentru un ochi versat e o nimica toata sa identifice sub curea perna numai buna pentru facut sapun ecologic. S-o fi gandit cineva la asta?

Pana de curand bulgarii cica sechestrau oameni si le luau cu forcepsul cate un rinichi. De ce oare nu extrageau si osanza asta. Ar fi fost toata lumea castigata. Grasul scapa de rusine. Bulgarul facea cosmetice miraculoase, cu extract de locuitor de tara vecina.

Si nu mica mi-a fost bucuria cand am realizat ca nici lamaie, prietena buna de on si offline, nu concepe sa se apropie de peticele groazei. Suntem surori bune si la preferintele pentru carnea de om. Ca sa citez radioul preferat: Va plac fructelor, carnita? Da, dar sa fie curata.

Tags: , , , , , ,
Posted in Indiscretii la discretie | 10 Comments »

sunt si la