Despre barbati, numai de bine. Si nici vorba sa fie toti la fel, niste guitz, cum zic unele femei cam malitioase si fara dragoste de aproape. Slava Domnului ca exista barbati si le plac fructele.
Cireasa are mare respect pentru specia adversa si o observa cu netarmurita incantare. Cum nimereste langa un barbat, cum il trage la dansa sub lupa si il studiaza plina de inima buna. Vrea ea sa-i patrunda barbatului diversele taine specifice. Si sa le puna intr-un clasor impreuna cu alte fapte notabile ce ar apropia, intr-o lume din ce in ce mai buna, barbatul de femeie.
Dar tot ea crede ca e delicios si caraghios in acelasi timp cum seamana barbatii la lucruri mici. Cum ar fi, bunaoara, cantatul la muschiul croitorului. Un muschi asezat la om si mai ales barbat in zona coapsei interne, in proximitatea dar totusi la o departare decenta de sexul lui.
Ce cred eu. Ca in fiecare barbat se naste, creste si respira un rocker. Unul mai mic sau mai mare, mai rebel-si-deci-inclinat-catre-punk sau mai degraba trist-si-deci-pus-pe-balade-duioase. Dar se da cate unul barbatului in mod sigur. Motiv pentru care, atunci cand in aer se aude ceva rockareala, barbatul cedeaza.
Uita ca e programator nepasator sau vanzator de servicii de telefonie mobila imbarligator. Uita ca la job face rapoarte gasind placere in cifre sau vindeca oameni nesimtitor la sange. Sau repara cuptoare cu microunde mester pricep sau e inspector de resurse umane fara emotie pentru oameni.
Barbatul lasa sacose sau orice avea in mana. Se uita duios la mana sa dreapta. Si apoi strange aratatorul dimpreuna cu degetul mare si cel mijlociu. Uite cum avem deja pozitia potrivita pentru cantat la chitara. Mana stanga umbla la griful iluzoriu, unde maiestria atinge piscuri nebanuite.
Pe cele trei degete astfel imprietenite, barbatul le duce la muschiul croitorului. Adica zona unde s-ar sprijini adevarata chitara a unui rocker adevarat. Si dai, si lupta. Barbatul nerocker canta la ea indracit si face si o mimica speciala situatiei.
Soloul apasat pe muschiul croitorului este de o virtuozitate sora cu dorinta intrinseca a artistului ad-hoc. In fata lui are o mare de public pe care deja l-a sedus. Toti ii scandeaza numele. Si il roaga sa-i mai zica odata din osul ala al croitorului. Ca prea ii iese bine.
Niciun barbat cu cat de mic spirit rockersc in el nu scapa tentatiei. Si la toti le iese incredibil de bine mima asta pe muschiul croitorului. Si cireasa exulta cand vede treaba asta si isi rade in pumni. Si zambeste cu placere catre barbat, acest mamifer asa de asemanator si totusi extrem de diferit de dumneai.
Tags: barbat, chitara, libertate, mamifer, osul croitorului, rocker
Hahaha!Eu nu rad in pumni, rad in gura mare cand iubitul meu e o intreaga orchestra: pian,chitara,tobe si uneori, chiar daca nu stie cuvintele, e si solitst vocal:)). Are uneori probleme daca intra dintr-o data mai multe instrumente la care trebuie sa performeze, dar se descurca
).
@thea: toti reusesc sa se descurce cumva in postura de rocker, oricat de complicata ar fi ea. si ma distreaza si cum la final revin la viata lor serioasa:))
hahahaha allez allez punk’s not dead
Daa, mie mi se pare atat de penibil stilul asta de “dans” incat am trecut sub tacere orice afirmatie in aceasta privinta. Pur si simplu intorc capul rusinata pentru a nu vedea gestul sau asa cum zice Thea, gesturile venite doar sa mimeze ceva…
NU pot sa nu spun ca imi apare ca o masturbare fara obiectul masturbat (in acest caz, chitara) cu care e clar ca cel putin muzicienii au o relatie – intima.
@codo: sau men dreams are still alive.
@Nona: nu puteam sa zic niciodata mai bine ca tine. Da, exact asa.