forensic camera detectives

iulie 3rd, 2009

forensic

Va amintiti emisiunea Forensic detectives, de la Discovery Channel. Cand inca Brian de la Placebo si Brandon de la The Killers nu veneau sa ne faca verile mai fierbinti chiar decat fruntea de cireasa cand ea gandeste.

Forensic detectives ne-au infiorat de placere si teama atatea seri la rand, cu amanunte macabre despre cadavre necunoscute. Cu care pana la urma am ajuns intr-un grad ridicat de intimitate, neavand incotro.

Cireasa este o mare adepta a repararii lucrurilor si a folosirii lor pana la trecerea in nefiinta. Si este fireste complet impotriva noilor cumparaturi cand cele existente se mai pot folosi. Asa ca s-a prezentat cu aparatul foto in varsta de doi anisori la doctorul Sony.

Am dat aici peste o doamna care parea un fel de matusa cumsecade. Genul care face otet de mere in casa, intr-o lume in care nicio mancare nu se mai face in absenta unui chimist bun, certificat ISO.

Ce vrei cireaso? Doamna, nu mai imi merge aparatul asta si plec in China si imi trebuie. Dar ce-a patit cireaso. Face bibibibibibi si imi zice sa il inchid si sa il deschid si cand fac asta, iar imi zice, la fel. Si iar bibibibibibi.

L-ai lovit? Nu, doamna, cum sa fac asa ceva. Nu ne-am certat si oricum eu nu sunt genul. Eu mai bine injur, daca e. Bine fructissima, spuse matusa, trebuia sa te intreb. Asa e procedura, suntem un brand mare si respectabil.

Ia matusa asta a cuiva o lupa mare si se pune sa-mi studieze bietul aparat. Cireaso, ai fost la mare? Da, doamna. Pai se vede ca si aparatul asta a facut plaja cu tine, e plin de nisip inauntru, se vede clar.

L-am protejat cat am putut, doamna. Dar cum l-am scos din sacosica aia a lui, cum a inceput un vant napraznic. Un fel de tornada gri si fioroasa ca-n Texas. Si asta fix unde-mi pusesem eu prosopul, in fata la Ovidiu.

Sa vedeti, a ridicat fustele doamnelor, a luat mesele din capul domnilor, a luat pe sus copiii nesupravegheati si smantana amestecata cu dulceata de capsuni de pe papanasii de la Dinamo, tocmai din 2 Mai. A fost oribil, a zis si la stiri.

Cand a fost asta? O sa verific. Dar dupa cum arata, aparatul a fost tinut cu obiectivul deschis catre atacator. Si fortat sa inghita bobite mai mici si mai mari de nisip si alte mizerii de neconceput.

S-a pastrat in cutia lui neagra chiar si o poza in care se vede clar grimasa de groaza pe care o avea in timp i se facea asta. Si se si aude cum ingaima: n-am fost eu, vreau la matusa, n-am facut nimic, vreau la matusa.

Bibibibi-ul pe care il scoate acum nu este de la trauma mecanica, ci sunt tarele psihice. Ii trebuie si terapie cu un specialist in violenta tehnologica. O sa vezi matale cireaso la nota de plata. Nimeni nu se poarta asa cu produsele noastre.

Bine, doamna. Aaaa, ia stai asa. Cireaso, l-ai lovit. Se vede cu ochiul liber. Obiectivul e infundat. Asta se putea intampla numai in urma unui soc puternic. Si dupa cum vad ca e unghiul, lovitura brutala a venit din partea stanga. In timp ce aparatul statea culcat pe burtica, nebanuind nimic.

Nu doamna, nu am facut asta. Ne intelegeam bine, marturie imi stau atatia prieteni. Facea poze bune si era vesel, n-a fost nici macar nevoie sa ridic vocea la el.

Cireaso, si aici matusa s-a uitat la mine cu ochi de foc. Mi-e teama ca numai gugumanii indrugi. Daca se dovedeste ca minti, nu intra pe garantie, sa stii. Eu inaintez raportul meu mai departe cu niste observatii si semne de intrebare. Om vedea.

Si aici matusa mazgaleste recalcitranta ceva pe o fisa. Apoi se uita la garantie si zice. Cireaso, acum vad ca oricum a expirat garantia. Tie ti s-a dat doar un an, pentru ca ai state vechi in proasta tratare a tehnologiei.

Daca ma intrebi pe mine, ai mare noroc ca am acceptat sa ti-l vindem, probabil ca stateam slab la target. Si mai e ceva: expertiza mea si a colegilor mei costa oricum 70 de lei.

Iar daca te decizi sa-l repari la noi, dupa cum vad eu stricaciunile, o sa iti mai sara din buzunar inca minim 400 de lei. Aici cireasa a inceput sa planga, pentru ca aparatul nou costa 700 de lei si e absurd ce i se intampla.

In felul asta simplu, ea va trebui sa fie consumista degeaba si cumpere un aparat nou. Dar sufera ca service-ul costa asa de mult si nu poate sa-si duca mai departe teoriile ei ecologice sanatoase.

Iar aparatul tinut de gura sa inghita nisip impotriva naturii si lovit cu bestialitate in cap va zacea prin vreun sertar si nu va mai vedea in viata lui vreo plaja. Desi e destul de nou si facut de o firma serioasa, care imi placea.

Dar jos palaria pentru echipa de forensic detectives competenti. Cat despre mine, ce nu ma omoara, ma intareste.

oda lui brandon

iulie 3rd, 2009

brandon

Draga Brandon,

Stiu ca abia i-am scris lui Brian. Doar ce au trecut cateva zile si poate nu s-ar cadea. Poate m-am pripit. Sau poate ca totusi nu. Pentru ca ce e frumos, tentant, sexy si tanar, se stie ca si lui Dumnezeu ii place.

Stii Brandon, ce chestie ca te cheama tot cu B, imi placeai si inainte. Dar acum, dupa concertul asta, traiesc pentru tine, intr-un fel. Chiar daca nu mi-ai cantat melodia mea preferata, Bones, in care sa-mi propui sa-ti simt osul, eu tot te stimez enorm.

Ploua cumplit cand am ajuns in fata scenei tale. A trebuit sa renunt la umbrela desi cerul siroia peste noi. Dar sunt pitica si in timp ce ma bataiam i-am impuns de cateva ori pe colegii mei de petrecere cu ea in ochi, pana m-au obligat sa o inchid.

A inceput sa-mi curga apa in cap, dar nu conta. Cu placere am lasat ploaia sa-mi intre in suflet. Eu nu aveam ochi decat pentru tine. M-a fascinat cum ai lasat rusinea deoparte si mi-ai facut gestul ala catre inima, in vazul lumii.

Am simtit ca toti ochii sunt atintiti asupra mea. Si dupa aia m-ai intrebat cum ma simt. Mmmmm. Si mi-ai mai zis ca am o voce minunata. Sa vezi Brandon cum e vocea asta a mea cand sopteste lucruri doar pentru tine, ferite de urechi straine. Rrrrrr.

Prietenii mei se uitau la mine cu subinteles. Ei stiau ca tu pentru mine canti, pentru mine respiri, pentru mine te duci dimineata la toaleta. Chiar daca nu mereu ai chef sa recunosti asta.

Sunt si eu constienta ca n-ai cum: ce rocker s-ar da in vileag cu faptul ca e mort dupa o fusta? Brandon, nu te mai impotrivi. N-are sens. Hai sa salvam timp si nervi. Am suferit destul amandoi. In plus, Brian nu a dat niciun semn, e prins probabil.

Ai inceput cantarea in forta, nu ca alti artisti. Care intai te lalaie cu ceva ce stiu numai ei si abia apoi iti trag la cap cu ce te doare pe tine. Toti au mania asta. Tu esti altfel.

Lumea zice ca esti unul dintre cei mai bine imbracati rockeri. Si mie imi place cum te prezinti, recunosc. Poate ar merge cateva retusuri, dar nu insist. Lasa ca vorbim noi cand om petrece mai mult timp impreuna. Ma gandesc ca un rocker are orgoliul lui, asa ca o sa incerc sa nu te calc pe bataturi.

Ce costum aveai, cu paiete doar pe umeri, ca niste epoleti ai dragostei. Parca marcasei cumva locul unde se pun picioarele. Sfinte Sisoe, cum ma faci sa sporovaiesc de desucheat. Sa stii ca eu nu sunt asa, cunoscutii imi sunt martori.

Cand o sa-i intalnesti si tu pe prietenii mei, o sa poti vorbi cu ei despre asta. Noi facem des picnicuri, cred ca o sa-tiplaca cum ne distram in timpul liber. In weekend-uri plecam mereu undeva, o sa fie fun.

Abia astept s-o cunosti si pe mama. Nu e ca toate mamele, e cool, ca tine. Sunt convinsa ca o ai chimie instant cu ea, asa ca sa nu fii emotionat. Ma distreaza ideea primei voastre intalniri, hihi, ce gasculita sunt.

Acum imi dau seama ca nici nu stiu exact ce sa-ti propun. Daca in cazul lui Brian stiam ca sunt capabila sa-i tai unghiile de la picioare contra masa si casa pe langa vizuina lui, tie…

Tie ti-as spune ca vreau sa te scutesc de suferinta si incercari nefericite. Lasa tot si vino in Romania, cu sediu central in Floreasca. M-ai intrebat daca pot sa-ti citesc mintea. Mai incape indoiala? Mai e nevoie sa-ti raspund? M-am nascut pentru asta.

Tu trebuie sa te concentrezi pe muzica, nu sa tot incerci sa injghebi relatii cu felurile pitipoance. Langa mine ai siguranta si confort de calitate sporita. Stiu, o a zici ca astea sunt dorintele unei femei, ca barbatii nu cauta asta. Ca lor le place aventura.

Ce sa mai ma fac! Eu zic ca tu, ca rocker, trebuie sa fii foarte atent sa nu mori la 42 de ani, dintr-o supradoza sau de plictiseala ca ai facut tot si nu mai e nimic tentant pe lume.

Iar eu, o cireasa salajeana, te pot ajuta taman cu asta. Nu vreau sa vad cum te consumi ca o lumanare prea scurta, pe vant puternic. Si vreau sa-ti arat cum e sa obtii fericire band o cana cu lapte cald seara, pe balcon, in timp ce ma mangai pe mine in cap.

Brandon, iti ofer viata. M-am hotarat la asta si eu nu sunt genul flusturatic. Cand zic o vorba, ma tin de ea.

Deci daca la Festivalul Werchter, care se tine acum in Belgia, o sa porti pe scena ceva alb, orice, fie si chiloti, o sa stiu ca ai zis da.

Ai grija de tine Brandon, pana te iau eu in gestiune.

cireasa si mirarea pentru solo-uri

iulie 1st, 2009

puzzled

Ciresei ii plac concertele ceva de speriat. Cum are ceva marafeti in buzunar, cum da fuga la ghiseu, se ridica pe varfuri sa o vada functionarul si cere permisiunea de a sta in fata. Buna ziua, gazon A, va rog.

Are ea niste formatii preferate, pentru care ar face si credit de nevoi personale in plina criza, daca e. Uite, concertul Editors din 16 august, spre exemplu. Cireasa va fi acolo orice s-ar intampla. Poa’ sa ninga, poa’ sa ploua, eu am palarie noua.

Dar sunt si cazuri cand merge doar asa, la plesneala. Important e sa se miste ceva pe scena acolo, semn ca tocmai asista la un act de divertisment. Cum se ingana ziua cu noaptea si se aud primele acorduri de orice, incep sa ii straluceasca ochii in cap ca la strigoi.

Corpul incepe sa i se miste de unul singur, cu vointa proprie. Trebuie sa il mai domoleasca ea, tragandu-i cate una in partile moi si amenintandu-l pe infundate: termina, ca ne vede lumea si te bat rau.

Cireasa se da in vanturi dupa muzica tare, cat sa nu poti purta o conversatie decenta. Dupa lumina si intunericul iscusit manuite de un papusar profesionist. Ea apreciaza cu ochi profan imaginile versatile insotitoare de show, din care nu prea intelege mai nimic. Ce daca, important e ca ne distram de minune.

Inspira cu placere fum neinecacios, canta cat o tin capacele ei mici de cireasa refrenul si zambeste complice hoardelor de oameni care beau bere. Suntem aici sa facem o treaba impreuna. Hai sa va vad, imi faceti fata?

Ce-i mai place ciresei energia multimii. Sta fascinata cand se canta melodiile ei preferate. Si nu s-ar da dusa de la fata locului nici s-o pici cu ceara fierbinte. Se inchide mereu stadionul de concert peste ea.

E trasa afara de oamenii de la paza. Stai domnule, ce ma impingi asa? Imi place muzica, am facut si o scoala in sensul asta. Na! Dar n-ai cu cine domne, n-ai cu cine. Niste tarani.

Asta pana cand vine momentul si solistul prezinta artistii pe rand. Si abia aici multimea din jur se isterizeaza si incepe sa aprecieze virtuozitatea membrilor trupei. Cireasa n-are niciodata rabdare pentru segregarea asta artistica.

Ea cauta mereu cantaretii ca pe un intreg, si nu-i plac piesele separate, scoase din context. Ce-i pasa ciresei ca bateristul e unul celebru? De ce trebuie sa auda ea cum batereste el de unul singur? Sa faca el formatie separat, atunci, daca e asa de bine.

Haideti domnule toti odata. Eu de-aia am platit bilet intreg si am venit aici de cu noaptea in cap. Sa zica si domnul ce are de zis, si celalalt domn, sa se alature si doamna.

Nu ma luati pe mine pe bucati, ca nu-s nascuta de ieri de azi in livada. Sa stiti ca fac reclamatie la protectia consumatorului si nu va mai lasa sa cantati asa, de capul vostru. Cineva trebuie sa va traga de maneca si sa reglementeze situatia. Prea faceti toti la fel, sa ma innebuniti.

Cand bateristul incepe sa performeze un solo de baterie, urechile ciresei ce stateau tantose, acum se pleostesc, acoperindu-i ochii, ca doua obloane. Intotdeauna momentul asta tine prea mult.

Bateristul e in extaz, publicul e in extaz. Ciresei ii e ciuda si e neinteleasa. De ce canta domnul asta singur la ghitara si de ce asa de mult? Solistule, de ce il lasi? Am crezut in tine. Esti ca toti ceilalti. Se gandeste cireasa cuprinsa de obida.

Sa-mi explice cineva prin ce e asa de special un solo e baterie de alt solo de baterie, incat trebuie sa-l suportam de fiecare data.

Sau o fi conditie in contract: fiecare membru trebuie sa cante singur un numar de minute ca sa vedem ce rau e in formula asta. Si apoi sa inceapa iar toti odata, ca sa murim de placere ca s-au reunit.

Sa ma lamureasca altcineva, sau poate tot cel ce stie raspunsul la intrebarea de mai sus, de ce juiseaza publicul in jurul ciresei cand se intampla asta, si nu in alte momente, cum ar fi la cea mai tare melodie.

Cireasa nu intelege solo-urile si se intreaba daca voi intelegeti cireasa, la faza asta. Cu a cherry m-am discutat deja, si ea simte ca mine.